Localizare

Zona turistică Padiş este situată în Munţii Apuseni, mai precis în partea nordică a Munţilor Bihor. Administrativ, Padişul este situat în zona sud-estică a judeţului Bihor la circa 10-15 km est de comuna Pietroasa. Zona turistică Padiş cuprinde: Bazinul închis Padiş-Cetăţile Ponorului, cu o suprafaţă de 36 kmp, împreună cu Cheile Galbenei şi Poiana Florilor, situate la sud-vest şi zona Cheile Someşului Cald – Poiana Vărăşoaia – Poiana Cuciulata situată la nord. De asemenea turiştii mai includ în zona turistică Padiş obârşia Văii Boga, situată în partea nord-vestică a bazinului închis, sub abruptul Pietrelor Boghii.

Zona este delimitată de:

Culmea Cârligatelor, Vârful Cuciulata şi Valea Someşului Cald – la nor
Culmea Măgura Vânătă, Vârful Biserica Moţului, Vârful Gărdişoara şi Vârful Chicera – la est
Muntele Glăvoiu, Vârful Bortig, valea Galbenei – la sud
Valea Galbenei, Vârful Bălileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu şi Abruptul Brăilesei – la vest

Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului

Bazinul închis Padiş-Cetăţile Ponorului reprezintă un teritoriu din care nu există nici o scurgere la suprafaţă, fiind închis de culmi cu înălţimi variind între 1642 m (Vărful Măgura Vânătă) şi 1100 m (creasta din nord-vestul vârfului Piatra Galbenei). El este înconjurat de bazinele hidrografice ale Someşului Cald, Arieşului şi Crişului Pietros, drenajul tuturor apelor ce curg pe suprafaţa bazinului făcându-se pe sub munte în Valea Galbenă (peste 80%) şi Valea Boga. Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului este format la rândul lui din opt bazine închise între care apele nu străbat decât prin canale subterane.
Cheile Someşului Cald, împreună cu Cetăţile Rădesei reprezintă cursul superior al râului Someşul Cald, până la confluenţa cu primul său afluent “serios” – Alunul Mare, pe o lungime de circa 3 km.
Cheile Galbenei încep cu Izbucul Galbenei, care drenează cea mai mare parte a apelor din Bazinul închis Padiş-Cetăţile Ponorului. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de circa 1,5 km înconjurând practic pe laturile est-sud-vest Poiana Florilor. După depăşirea Poienii Florilor, cheile continuă cu un sector deosebit de sălbatic de circa 6 km până la confluenţa cu Valea Bulzului.

Clima

Condiţiile climatice în zona Padişului diferă în funcţie de poziţie. În general clima este tipică de munte, umedă şi rece. Bazinul închis Padiş-Cetatile Ponorului prezintă însă caracteristici climatice aparte datorită lipsei ventilaţiei pe văi (acestea fiind închise împrejur) şi existenţei unor depresiuni cu doline. Aerul rece se acumulează pe fundul acestora, neputându-se scurge, temperatura creşte cu altitudinea, creându-se fenomenul de inversiune termică. Un fenomen deosebit îl constituie “ceaţa padişană” care apare seara, constituită într-un strat dens de circa un metru înălţime care se târăşte lent pe sol. Ea se datorează tot reliefului alcătuit din depresiuni închise cu doline, acestea acumulând căldura ziua; seara aerul cald se ridică şi condensează în contactul cu capacul termic de aer rece captiv în depresiuni.
Temperatura medie anuală este de 3 grade Celsius, vara urcând până la 22 – 25, iar iarna scăzând până sub -10.
Vânturile dominante sunt cele de la vest, aducând precipitaţii abundente. Din acest punct de vedere Padişul se situează pe primele locuri în ţară în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii.

Flora

M-ţii Bihorului prezintă vegetaţia etajată pe verticală după schema generală din Carpaţi: păduri de foioase (carpineto-gorunete, carpineto-fagete), păduri de fag, păduri de amestec (fageto-brădeţe, fageto-molidişe), păduri de molid, tufărişuri şi pajişti subalpine. Acest cadru general prezintă modificări, perturbaţii şi inversiuni datorită condiţiilor locale de subsol, climă şi topografie, frecvent şi datorită influenţei antropice, aceasta fiind o caracteristică generală a Munţilor Apuseni. O altă caracteristică este marea varietate a componentelor florei, aici dându-şi mâna elemente nordice, sudic-mediteraneene, sudic-balcanice, central-europene şi orientale, eurasiatice etc., dar şi cele endemice şi relictare.

Fauna

Pădurile întinse ce îmbracă zona Padişului adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice. Urşii sălăşluiesc pe Muntele Măgura Vânătă, Boghii şi în Groapa Barsa, putând fi întâlniţi în mai toate zonele Padişului, în afara traseelor turistice (ursul este foarte speriat de contactul cu oamenii evitând pe cât se poate apropierea de zonele circulate). În aproape toate poienile se găsesc râmături de mistreţ, în timp ce în pădurile de altitudine trăiesc cocoşii de munte şi veveriţele. Nu demult a fost introdusă capra neagră în zona de izvoare a Văii Boga, unde s-a adaptat bine şi râsul. Cerbii şi căprioarele întregesc patrimoniul cinegetic al Padişului.

Căi de acces

Zona este străbătuta de la est la vest de şoseaua forestieră Răchitele – IC Ponor – Padiş – Boga – Pietroasa, în lungime totală de 53 km, dintre care Răchitele – Padiş 31 km si Padiş – Pietroasa 22 km. De la capetele şoselei forestiere, care este în prezent greu practicabilă pentru autoturisme, există legături pe drumuri judeţene: din Răchitele spre Huedin (27 km, drum parţial modernizat) şi spre Sudrigiu (12 km, asfalt). În 1996 aceasta sosea forestieră, prost întreţinută, a fost din nou exclusă din lista drumurilor în curs de modernizare, existând puţine şanse ca ea să fie reabilitată în următorii ani.
Din şoseaua forestieră se desfac câteva ramuri favorizând accesul auto spre Cetăţile Ponorului (de la cantonul Ponor drumul este închis circulaţiei publice în scopul protecţiei zonei Cetăţilor Ponorului), Poiana Vărăşoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulzului), Cheile Someşului Cald (de la IC Ponor) şi Valea Boga (din satul Boga).
Pe potecile marcate, accesul în zona Padiş se poate face dinspre: Cabana Vlădeasa (32 km), Stâna de Vale (20 km), Pietroasa (20 km), şaua Vârtop (24 km), Arieşeni (16 km), Comuna Gârda (23 km), Peştera Gheţarul Scărişoara (20 km).